Atunci când vorbim despre eLearning, interactivitatea este primul lucru pe care îl menționăm. Pentru că fără interactivitate, cursurile online s-ar limita la o simplă citire a textului afișat pe ecran.

Principalul obiectiv al oricărui instructional designer atunci când crează un curs este să folosească acele elemente de interactivitate care să reducă semnificativ consumul pasiv de informație, cursantul nefiind un simplu spectator, ci un participant activ la învățare.

Astfel, folosim interactivitatea în eLearning pentru:

Însă, în încercarea de a oferi experiențe cât mai interactive și atractive pentru cursanți, riscăm uneori să creăm elemente de interactivitate care nu numai că nu vor avea impactul urmărit, ci pot demotiva cursanții.

Așadar ce poți face pentru a folosi click-urile pentru a crea experiențe de învățare cu sens și atractive pentru cursanți?

Adevărul este acesta: nu toate click-urile au același impact

Nu toate interacțiunile dintr-un curs online sunt utile – unele chiar fac învățarea mai dificilă.

Când ajungi să folosești un instrument de authoring ai la dispoziție o gamă foarte variată de interacțiuni. Poate exista tentația de a adăuga cât mai multe forme de interacțiune: tab-uri, exerciții drag and drop, linii temporale, butoane. Pe de o parte vrei să faci cursul cât mai atractiv pentru cursanți. Pe de altă parte vrei să adaugi cât mai multă interactivitate… nu e acesta motivul pentru care ai achiziționat o astfel de aplicație?

Se pare, însă, că nu toate interacțiunile facilitează procesul de învățare. Unele chiar îl fac mai dificil sau îl împiedică. În acest articol vom explora relația dintre interacțiune și învățare, pentru a identifica interacțiunile care sunt cu adevărat utile în învățare.

Ce este interacțiunea într-un curs online?

Într-un curs online interacțiunea poate lua două forme: fizică și mentală.

Interacțiunea fizică se referă la acțiunile pe care le poate face un cursant pe ecran:

Pentru ca învățarea să fie eficientă, acțiunile fizice trebuie să ducă la o interacțiune mentală dintre cursant și conținutul de învățat. Altfel spus, cursantul să fie angajat într-o procesare cognitivă în profunzime.

Rolul interacțiunilor într-un curs online

Rolul interacțiunilor într-un curs online este de a susține procesarea cognitivă și de a facilita învățarea.

Pentru ca învățarea să aibă loc, trebuie să existe o implicare a cursantului. Această implicare, sau interacțiune dintre cursant și conținut, poate lua două forme: fizică și psihică.

Interacțiunile fizice sunt cele pe care le adăugăm cu ajutorul instrumentelor de authoring, precum Articulate 360 sau H5P. Acestea pot fi sub formă de:

Studiile arată că învățarea are loc când există o implicare cognitivă ridicată, indiferent de nivelul implicării fizice (Clark & Mayer, 2011). Deci ceea ce ne dorim, prin adăugarea interacțiunilor fizice într-un curs online, este să facilităm procesarea cognitivă. Dacă o interacțiune fizică pe ecran nu duce la o procesare cognitivă a materialului de învățat, atunci este inutilă, sau chiar este în detrimentul învățării.

În special în cazul novicilor într-un domeniu, cum sunt studenții și majoritatea celor care urmează un curs pentru a-și forma o nouă competență, interacțiunile fizice concurează cu informația din curs pentru o capacitate limitată de procesare. Prin urmare, este bine să ne punem întrebarea dacă o interacțiune fizică pe care o adăugăm în curs este cu adevărat utilă.

Exemple de interacțiuni utile și inutile

Vom ilustra aceste idei cu câteva exemple de interacțiuni care facilitează învățarea și altele care sunt inutile sau chiar împiedică învățarea. Să luăm trei tipuri de interacțiuni frecvent întâlnite în cursurile online și să vedem în ce condiții acestea sprijină învățarea și când pot deveni un obstacol.

Tab-urile

Interacțiune utilă atunci când vrei să prezinți o listă de elemente, iar pentru fiecare element dorești să oferi detalii suplimentare, fără a supraîncărca vizual cursantul și fără a-l distrage cu toate informațiile afișate simultan.

Exemplu: Într-un curs despre stiluri de comunicare, fiecare tab poate corespunde unui stil: asertiv, pasiv, agresiv, pasiv-agresiv. Cursantul poate explora pe rând caracteristicile fiecărui stil, fără să fie copleșit de toate descrierile afișate pe un singur ecran.

Interacțiune inutilă sau dăunătoare atunci când aceasta fragmentează informația într-un mod care încurcă înțelegerea de ansamblu, sau când informația afișată este atât de simplă încât nu justifică efortul click-ului.

Exemplu: Într-un slide despre etapele unui interviu, fiecare tab reprezintă un pas (Pasul 1, Pasul 2, Pasul 3), iar când se dă click apare denumirea acelui pas („Pregătire”, „Desfășurare”, „Încheiere”) și eventual o scurtă propoziție, care ar fi încăput pe ecran fără să încarce informațional slide-ul sau să distragă atenția. Click-urile devin obositoare și cursantul nu are acces la imaginea de ansamblu pentru a înțelege logica procesului.

Pentru ca interacțiunea de tip tab-uri să fie utilă, este important ca:

Click pentru detalii (Click and Reveal)

Interacțiune utilă atunci când vrei să controlezi volumul de informație afișat simultan sau să încurajezi explorarea activă a conținutului, mai ales când există un element vizual central care organizează informația.

Exemplu: Într-o schemă vizuală a departamentelor dintr-o instituție, cursantul poate da click pe fiecare departament pentru a afla ce tip de solicitări gestionează. Interacțiunea evită supraîncărcarea ecranului și susține înțelegerea prin descoperire controlată, permițând cursantului să exploreze conținutul în ritmul propriu.

Interacțiune inutilă sau dăunătoare atunci când click-urile sunt necesare doar pentru a dezvălui bucăți minime de informație, care ar fi putut fi afișate direct, sau când nu există un motiv clar pentru a explora fiecare element.

Exemplu: Într-un ecran cu patru pictograme care simbolizează valorile companiei, când se dă click apare doar o denumire simplă („Integritate”, „Inovație”), fără explicații sau exemple relevante, cursantul trebuie să facă patru click-uri pentru a obține un conținut care putea fi afișat clar și concis de la început. Efortul fizic nu este răsplătit printr-un beneficiu cognitiv, iar interacțiunea devine o piedică.

Pentru ca o interacțiune e acest tip să fie justificată, este important ca:

Drag and drop

Interacțiune utilă atunci când cursantul este pus în situația de a aplica informația pentru a verifica dacă a înțeles corect sau pentru a o transfera într-un context practic.

Exemplu: Într-un curs despre proceduri administrative, cursantul trebuie să identifice ce documente trebuie incluse într-un dosar complet de angajare și ce documente pot fi arhivate separat. Prin tragere și plasare într-un dosar virtual, aplică ceea ce a învățat anterior. Exercițiul îi oferă un feedback imediat și îl ajută să își consolideze înțelegerea prin acțiune.

Interacțiune inutilă sau dăunătoare atunci când aceasta este folosită doar pentru a muta elemente dintr-o parte în alta, fără ca acest proces să aducă clarificări, aplicare sau reflecție asupra conținutului.

Exemplu: Într-un curs despre valorile companiei, cursantul este invitat să tragă și să plaseze fiecare valoare într-un chenar cu exact același nume – o activitate mecanică, fără provocare cognitivă. Deoarece nu presupune nicio alegere, evaluare sau analiză, exercițiul consumă timp fără a aduce beneficii reale în învățare.

Pentru ca o interacțiune de tip drag and drop să fie utilă, este important ca:

Listă de verificare

După cum se poate observa din exemplele oferite, aceleași tipuri de interacțiuni pot fi folosite în mod constructiv sau într-un mod care face învățarea mai dificilă. Utilitatea unei interacțiuni nu ține de forma ei, ci de modul în care sprijină învățarea. Chiar și cele mai populare tipuri de interacțiuni, tab-uri, click and reveal, drag and drop, pot deveni inutile sau chiar obositoare dacă nu sunt folosite cu intenție clară.

Pentru a lua decizii mai bune în proiectarea cursurilor online, îți poți pune următoarele întrebări de fiecare dată când intenționezi să adaugi o interacțiune:

Pentru a lua decizii mai bune în proiectarea cursurilor online, îți poți pune următoarele întrebări de fiecare dată când intenționezi să adaugi o interacțiune:

  1. Reduce sau crește efortul mental al cursantului?
  2. Servește un obiectiv clar de învățare?
  3. Activează gândirea, nu doar mișcarea?
  4. Se potrivește cu tipul și structura conținutului?
  5. Este relevantă și simplă, fără elemente decorative inutile?

Folosește acest set de întrebări ca și o listă de verificare de fiecare dată când vrei să adaugi interacțiuni într-un curs. Acest lucru te poate ajuta să iei decizii mai conștiente și să construiești cursuri interactive care nu doar atrag atenția, ci o și transformă în învățare reală.

Suntem aici pentru a te ajuta!

Dacă vrei să afli cum poți transforma cursurile tale clasice în cursuri interactive, suntem la un click distanță.

Scrie-ne la contact@elearningsoftware.ro!