Ți s-a trasat sarcina de a dezvolta un curs. Poate ești trainer intern și până acum ai livrat totul față în față. Poate lucrezi în HR și un superior a decis că procesul de onboarding trebuie transpus în format eLearning. Sau ești manager și vrei să documentezi un proces înainte ca singura persoană care îl știe să plece din echipă.
Dacă te afli în această situație, probabil că ai cel puțin aceste două întrebări: (1) de unde începi și (2) ce pași merită urmați pentru ca rezultatul să fie un curs util.
Vestea bună: Instructional design-ul poate părea complicat la început, însă este în primul rând un proces care poate fi învățat. Indiferent dacă este vorba despre onboarding, un curs de conformitate sau documentarea unui proces intern, pașii de proiectare rămân în mare parte aceiași.
De ce multe proiecte eLearning pornesc cu dificultăți
Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care o fac aproape toți cei care construiesc primul lor curs este că încep cu conținutul. Deschid, de exemplu, un PowerPoint, încep să adauge slide-uri cu tot ce știu despre subiect și se opresc când simt că au acoperit tot ce este de știut.
Rezultatul este un curs care transmite informație, dar nu produce întotdeauna schimbarea de comportament sau de performanță urmărită. Cursanții îl parcurg, obțin certificatul și continuă să facă lucrurile așa cum le făceau înainte.
Acest lucru este explicat nu de lipsa de informații, ci de lipsa unui obiectiv clar de performanță.
Ce ai de făcut în acest caz?
1. Începe cu întrebarea: Ce ar trebui să facă diferit cursantul după curs? (NU cu dezvoltarea conținutului)
E cea mai importantă întrebare din tot procesul și, surprinzător, una dintre cele mai greu de răspuns dacă nu te-ai oprit explicit să te gândești la ea.
În general există două tipuri de obiective de curs:
Obiective de cunoaștere: Cursantul va cunoaște politica de securitate a companiei.
Obiective de performanță: Cursantul va ști să identifice și să raporteze un incident de securitate în primele 24 de ore.
Primul tip descrie ce știe cursantul după curs. Al doilea descrie ce face.
În practică, cursurile construite pornind de la obiective de performanță tind să fie mai relevante pentru cursanți, deoarece fiecare activitate și fiecare resursă sunt alese în funcție de rezultatul urmărit.
De exemplu, într-un curs de onboarding, obiectivul nu ar trebui să fie ca noul angajat să cunoască toate politicile interne, ci să poată finaliza independent activitățile esențiale din prima săptămână de lucru. Această abordare schimbă modul în care alegi conținutul și exercițiile din curs.
Exercițiu practic:
Scrie o propoziție care începe cu „După acest curs, cursantul va putea să…” și continuă cu un verb concret: identifice, completeze, aplice, decidă. Dacă propoziția ta conține „va înțelege” sau „va cunoaște”, rescrie-o.
2. Cunoaște-ți audiența
Înainte de a începe să lucrezi la conținut, răspunde la trei întrebări despre cursanții tăi:
- Ce știu deja? Nu repeta ce știu. Nu presupune că știu ce știi tu.
- În ce context lucrează? Un curs despre securitate IT arată diferit pentru un angajat de birou față de unul din teren, chiar dacă tema este aceeași.
- Ce îi împiedică să facă deja ce vrei tu să facă după curs? Uneori răspunsul e lipsa de cunoaștere. Dar alteori e lipsă de timp sau a unui proces clar sau chiar a motivației. Un curs rezolvă prima problemă, nu pe celelalte.
Etapa aceasta nu durează mult. O discuție de 30 de minute cu câțiva oameni din publicul țintă îți oferă mai multe informații utile decât orice presupunere făcută de la birou.
3. Selectează conținutul — și taie restul
Acesta este pasul în care experții în conținut au cel mai mult de furcă. Știu mult despre subiect; vor să includă tot și de aceea cursul devine greu de parcurs.
Folosește un filtru simplu pentru fiecare idee de conținut:
Need to know: cursantul nu poate atinge obiectivul de performanță fără această informație. Intră în curs.
Nice to know: interesant, relevant, dar nu esențial pentru obiectiv. Nu intră în curs, dar poate fi inclus într-o resursă suplimentară, într-un document de referință sau într-un link.
Astfel, cursul tău devine mai scurt, mai clar și mai ușor de parcurs. Cursanții nu pleacă cu mai puțin, ci cu ceea ce contează.
Un exemplu simplu: într-un curs despre protecția datelor, faptul că participanții trebuie să știe cum se raportează un incident este o informație obligatorie. Istoricul legislației sau evoluția reglementărilor poate fi interesantă, dar este mai potrivită într-o resursă suplimentară decât în cursul propriu-zis.
4. Structurează în module logice
Regulă simplă: Un modul = un obiectiv de performanță.
Dacă cursul tău are trei lucruri pe care vrei ca cursantul să le poată face după finalizare, dezvoltă 3 module. Fiecare modul este autonom: are o introducere, conținut, un moment de aplicare/verificare și o concluzie.
Ordinea modulelor urmează logica cursantului, nu pe cea a expertului.
Un instrument util în această etapă este storyboard-ul.
Acesta este un document simplu în care schițezi, modul cu modul, ce conțin ecranele, ce text apare, ce interacțiuni sunt planificate și ce feedback primește cursantul. Nu contează cât de bine arată; important este să existe înainte să deschizi vreun instrument de authoring (La finalul articolului găsești un template de storyboard pe care îl poți descărca și folosi direct.)
5. Gândește interacțiunile
Un curs eLearning nu e un document de citit pe ecran. Dacă singura acțiune a cursantului este să apese Next, experiența de învățare rămâne pasivă și pierzi tocmai avantajele pentru care ai ales formatul eLearning.
Interacțiunile nu trebuie să fie complicate pentru a avea rezultate. Câteva tipuri simple care funcționează:
- Întrebări de verificare după fiecare secțiune cheie (nu pentru notare, ci pentru consolidarea informației).
- Scenarii scurte: Ești în această situație. Ce faci? Cu două-trei opțiuni și feedback pentru fiecare.
- Reveal-uri: informație organizată în tab-uri sau flip card-uri, care invită cursantul să exploreze activ în loc să citească pasiv.
- Reflecție: o întrebare deschisă la care cursantul răspunde în câmpul de text, fără a fi evaluată, dar care îl forțează să analizeze ce a citit.
De exemplu, într-un curs despre securitate cibernetică, în loc să explici doar cum arată un email de phishing, poți prezenta cursantului un mesaj fictiv și îl poți întreba dacă l-ar deschide sau l-ar raporta. Feedbackul primit imediat îl ajută să transfere informația într-o situație apropiată de realitate.
Tip: O bună practică este să introduci o formă de interacțiune la fiecare câteva minute de conținut, pentru a menține implicarea cursantului.
6. Construiește
Dacă ai parcurs pașii de mai sus, acesta e cel mai simplu de aplicat, pentru că știi deja exact ce construiești.
Pentru organizațiile care vor să dezvolte rapid cursuri responsive fără experiență tehnică, Rise 360 din suita Articulate 360 este una dintre cele mai potrivite opțiuni. E bazat pe blocuri, funcționează logic și produce cursuri profesionale, responsiv pe orice dispozitiv, fără să ai nevoie de cunoștințe de design sau programare.
Pornești de la storyboard-ul tău și transpui fiecare secțiune în blocuri Rise: text, imagine, video, quiz, scenariu. Structura pe care ai gândit-o în pașii anteriori devine structura cursului tău în instrument.
Testează înainte de a publica
Înainte de lansare, parcurge cursul cu cel puțin doi-trei colegi care fac parte din publicul țintă, nu cu experți în subiect, ci cu oameni care au același nivel de cunoaștere ca viitorii cursanți.
Ce cauți:
- Există momente în care se pierd sau sunt confuzi?
- Există conținut care li se pare redundant sau evident?
- Interacțiunile funcționează cum te aștepți?
- Estimarea de timp e realistă?
Feedback-ul din această etapă e cel mai valoros și e infinit mai ieftin să corectezi acum decât după ce cursul e live și sute de oameni l-au parcurs deja.
Un instrument de authoring facilitează dezvoltarea cursului, însă nu poate compensa lipsa unei structuri pedagogice. Un curs eficient începe cu obiective clare, continuă cu decizii bine argumentate privind conținutul și se validează prin testare cu utilizatori reali. Parcurgând acești pași, chiar și persoanele fără experiență în instructional design pot construi cursuri care nu doar transmit informații, ci sprijină aplicarea lor în activitatea de zi cu zi.
Descarcă template-ul de storyboard
Ca să nu pornești de la zero la pasul 4, am pregătit un template simplu de storyboard în format Excel — organizat pe module, cu coloane pentru text, interacțiuni și note de design.
Vrei să vedem împreună cum arată primul tău curs în format eLearning?
Contactează-ne pentru o sesiune scurtă de consultanță. Scrie-ne la contact@elearningsoftware.ro pentru a programa o întâlnire.